Bashõ

 

Trebuie că mi-au albit oasele
până-n inimă vântul
îmi străpunge trupul
*
Fără a fi murit
sosesc la capătul drumului
în seara de toamă
*
Slujindu-mă de un toiag
de ce n-am suit coasta
unde-am căzut din șa
*
Ah liniștea
și cântecul greierilor
sfredelind stânca
*
Roua acestei zile
va șterge cuvintele
de pe pălăria mea
*
Flori de lămâi
vorbesc de dusele vremi
până și-n odăi
*
Ploaie din luna a cincea
de hârtii smulse
urme pe ziduri
*
Retrasă ceața
pe podul suspendat ochii
mă tem să-i închid

 

(din volumul Note de drumeție, prefață și traduceri de Aurel Rău, cu ilustrații de Ion Codrescu, Ed. Eminescu, 1998)